Din coltul antreprenorului (57): fapte, opinii, concluzii si… memos
Inainte de a angaja un consultant, managementul unei companii si membrii CA au la dispozitie mai multe optiuni cu privire la directia si actiunile de urmat. Trebuie sa investim in R&D?… apar diferite opinii; trebuie sa ne concentram pe vanzari in segmentul X sau Y?… alte opinii. Cand divergentele se accentueaza, poate e cazul sa apelam la un specialist tert (consultant) in problemele de rezolvat. Ace(a)sta vine si-n primele zile/saptamani colecteaza informatii. De cele mai multe ori, prezinta managementului o sinteza a starii de fapt, pentru a defini/clarifica status quo-ul si a se asigura ca toti reprezentantii companiei sunt informati si au aceleasi date de baza, indiferent de experientele si opiniile personale (care pot fi diferite, divergente).
De aceea, intotdeuna pornim de la… faptele concrete. Faptele nu sunt acelasi lucru cu opiniile (pe care le citim in diferite articole sau le auzim). De exemplu, pentru a intelege eficienta si siguranta unui vaccin impotriva Covid-19, cel mai bine este sa citim documentele pe care firmele producatoare le-au prezentat autoritatilor de certificare/autorizare.
Daca sursa datelor nu este corecta, apare riscul. Important este sa eliminam riscul unei opinii “jurnalistice” ce se prezinta ca si-o concluzie — o opinie deghizata in concluzie.
Colectarea informatiilor de baza, referitoare la fapte, consuma timp. Informatia din media este plina de “zgomot”, care nu conteaza, si foarte putine articole sau stiri ne influenteaza major actiunile si deciziile de zi cu zi — personale sau de afaceri. Fluxul de informatii, opinii, pareri si analize ne consuma insa energia mentala si timpul. Cu atat mai important este sa stim diferenta intre fapte, opinii si concluzii.
Faptele sunt obiective, clare si pot fi verificate. Opiniile sunt ganduri pe care le avem cu privire la fapte, iar concluziile sunt rezultatul unei analize (logice) ce se bazeaza pe fapte.
Un mod simplu de a spune care este diferenta unei opinii fata de o concluzie este explicarea rationamentului. Daca nu exista un rationament, o logica, avem de-a face cu o opinie. Opiniile pot fi corecte, desigur.
Revenind la exemplul de la inceput, cu opiniile divergente ale membrilor CA / managementului unei companii, cand sunteti intr-o astfel de situatie, solicitati persoanei sa explice rationamentul care a stat la baza opiniei/concluziei. E important sa vedem daca are sens, daca exista un fir logic sau nu este o eroare de judecata, pentru ca trebuie sa deosebim concluzia de opinie.
Cand nu avem suficiente date cu privire la fapte si exista incertitudine cu privire la anumite etape in rationament, atunci putem eticheta informatiile ca ipoteza/presupunere. Pe masura ce apar informatii/date noi, putem revizita ipotezele si inlocui pe cele eronate cu noile fapte, analizand si daca rationamentul “tine”. Daca nu “tine”, revizuim concluziile initiale.
Acesta este si-un motiv in plus pentru care imi plac si prefer, in unele situatii,… memos, in locul unei prezentari PowerPoint. Redactarea unui memo il forteaza pe autor sa identifice faptele cheie si sa explice rationamentul.
Concluzie: cand aveti dubii cu privire la deciziile de urmat, porniti intotdeuna de la fapte. E o regula de baza.
Aplicatia zilei: Stretch Club — „makes it easy to stretch every day. Select from a curated list of routines and follow along with custom illustrations and a timer to let you know when it’s time for the next stretch.” (Product Hunt; in curand si pentru Android)
