Pastila zilei #180: Oameni uitați — o reflecție după Huxley
“Propagandistul are ca scop să facă o serie de oameni să uite că anumite alte serii de oameni sunt umane.” — Aldous Huxley
Cuvintele lui Huxley lovesc ca un pumn în stomac. Ele ne trezesc la o realitate dureroasă: propaganda ne poate orbi la umanitatea celor din jur.
Un exemplu magistral este filmul “Lista lui Schindler” (1993), o capodoperă regizată de Steven Spielberg. Distribuția de excepție, condusă de Liam Neeson, dă viață poveștii lui Oskar Schindler, un om de afaceri german care a salvat viața a peste 1.000 de evrei în timpul Holocaustului.
Filmul ne aruncă în infernul lagărelor de concentrare naziste. Vedem atrocități care ne fac să ne întrebăm cum poate omul fi atât de crud cu semenii săi. Propaganda nazistă a reușit să dezumanizeze evreii, transformându-i în simple numere.
Schindler, însă, a văzut dincolo de propaganda nazistă. El a văzut oameni: oameni speriați, oameni flămânzi, oameni care își pierduseră speranța. A văzut suferința lor și a simțit nevoia de a-i ajuta.
Filmul ne arată cum propaganda poate fi o armă teribilă. Ne arată cum poate fi folosită pentru a dezumaniza, a manipula și a controla. Dar ne arată și că există oameni care pot rezista propagandei, oameni care pot vedea dincolo de ură și frică.
“Lista lui Schindler” este un film care ne provoacă să ne gândim la propria noastră umanitate. Ne pune întrebarea: Ce am face noi în locul lui Schindler? Am avea curajul să ne ridicăm împotriva propagandei și să luptăm pentru ceea ce este corect?
Filmul este o capodoperă nu doar pentru povestea sa emoționantă și distribuția de excepție, ci și pentru că ne oferă o lecție importantă despre umanitate. Ne reamintește că toți suntem oameni, indiferent de rasă, religie sau naționalitate. Și ne arată că propaganda nu trebuie să ne definească. Avem puterea de a alege compasiunea și de a ne ridica pentru cei din jur.
