Pastila Zilei #215: L’Ombra di Caravaggio — Lumină și Umbră
“L’ombra di Caravaggio” al lui Michele Placido nu e o biografie convențională. E o poveste a contrastelor, ca și picturile maestrului. Lumina orbitoare se ciocnește de întunericul Romei din secolul al XVII-lea, oglindind geniul tumultuos al lui Caravaggio.
Riccardo Scamarcio îl întruchipează pe artist ca o forță a naturii, un rebel împotriva regulilor rigide ale artei și ale societății. Filmul ne poartă prin atelierele sale murdare, unde prostituate, cerșetori și săraci devin muzele lui, imortalizați pe pânză cu un realism brutal și o intensitate emoțională copleșitoare.
Placido nu se sfiește de latura întunecată a lui Caravaggio. Violența, crima și exilul sunt prezentate fără fard, oferindu-ne o imagine completă a omului și a artistului. Vedem cum geniul său se hrănește din suferință și marginalizare, creând capodopere care sfidează și provoacă.
Filmul explorează și relația complexă a lui Caravaggio cu Biserica. Picturile sale religioase, pline de dramatism și umanitate, sfidează canoanele tradiționale și stârnesc controverse. “L’ombra di Caravaggio” ne arată cum artistul luptă pentru a-și exprima viziunea unică, chiar și în fața cenzurii și persecuției.
Pe lângă Scamarcio, filmul are o distribuție excelentă, cu Louis Garrel ca Ombra, elegant și enigmatic, chiar Michele Placido ca un Cardinal Del Monte, Isabelle Huppert ca o Marquise Costanza Sforza Colonna rafinată dar nemiloasă, Micaela Ramazzotti in rolul frumoasei Lena Antonietti sau Lolita Chammah, modelul suprem, Anna Bianchini, pentru capodopera Moartea Virginei.
“L’ombra di Caravaggio” nu este o poveste pentru cei slabi de inimă. E o călătorie în adâncurile sufletului unui geniu torturat, o explorare a luminii și a umbrei, a frumosului și a urâtului. Un film care te va bântui mult timp după ce se termină genericul.
